Limba romana este un compartiment aflat intr-o permanenta schimbare, ea imbogatindu-se atat prin mijloace interne cat si prin mijloace externe.

Mijloacele externe presupun imprumuturile anumitor termeni din alte limbi (imprumuturi lexicale) sau create in interiorul limbii prin derivare / compunere cu ajutorul unui element neologic (imprumuturi neologice create prin mijloace interne).

Limba este supusa permanent schimbarii si se adapteaza in functie de mai multi factori.

Pe cale directa au fost imprumutate cuvinte din alte limbi ca urmare a contactului direct dintre doua popoare (cuvinte din slava, maghiara, turca si greaca). In urma acestui contact, limba cuceritorilor si-a lasat amprenta asupra limbii celor cuceriti.

Pe cale indirecta, dupa anii 1700 - 1800, multi tineri obisnuiau sa plece la studii in occident (cuvinte din franceza, italiana, latina, germana).

In prezent, cel mai mare impact asupra limbii il are tehnologia, astfel explicandu-se cuvintele provenite din limba engleza.

1) imprumuturi vechi (dinainte de anul 1800) - din slava, maghiara, turca, greaca

2) imprumuturi noi (din perioada 1800 - 1850) - datorita tehnologiei si a tentatiei de a studia in occident

Sinonimele si antonimele neologice sunt cele mai recente cuvinte cu sens asemanator / opus, patrunse in limba romana din alte limbi.